CNER BLOG

Interviu cu Tudor Neag

Experienţele acestea m-au depărtat de cotidian, mi-am dat seama  ce contează cu adevărat.

Tudor Brendan Neag, unul dintre cei mai străluciţi elevi ai Clujului, studiază la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca, fiind elev în clasa a XI-a, pe profilul Matematică-Informatică, intensiv Informatică.  În perioada 8-16 august 2024 a reprezentat România la faza internaţională a Olimpiadei Ştiinţele Pământului, desfăşurată la Beijing, China, obţinând 2 medalii de aur şi una de argint. Aceasta nu este singura lui performanţă uluitoare. La sfârşitul anului 2023, Tudor a obţinut medalia de argint în cadrul etapei internaţionale a Olimpiadei  de Ştiinţe pentru Juniori, susţinută la Bangkok, Thailanda. De asemenea, în clasele a IX-a şi a X-a a participat la etapele naţionale ale olimpiadelor de chimie, lingvistică şi matematică obţinând rezultate deosebite. Pe lângă domeniul academic, este pasionat de ornitologie, călătorii şi fotografie.

1. Cum ai simţit experienţele din Bangkok şi Beijing? Cu ce impresii ai rămas în urma acestora?

O să încep prin a vorbi despre experienţa din Thailanda, deoarece a fost prima pe care am avut-o şi totul era nou, puţin neobişnuit. M-a ajutat faptul că deja cunoşteam persoanele din lotul restrâns, trecuserăm şi prin procesul de pregătire împreună, deci ne înţelegeam destul de bine. Acolo nu am fost foarte deschişi, relaţiile pe care le-am format totuşi, au fost favorizate de coincidenţe fericite. Mi s-a părut că nivelul de stres a fost destul de ridicat pentru gradul de maturitate pe care îl aveam la acel moment. Îmi amintesc că şi profesorii noştri însoţitori se aşteptau ca noi să ne întoarcem acasă cu medalii şi ne-au spus acest lucru, parte din presiune venind şi din acest aspect. Totuşi, am făcut față cu brio tuturor acestor provocări și cred că m-au pregătit pentru experiența din Beijing.

La Științele Pământului totul a decurs mult mai bine, nu m-am mai simţit stresat, fapt care a dus la o performanță mai bună și la mai multe legături formate. Singurele probleme, dacă le pot numi aşa, au fost legate de lipsa de coordonare la realizarea unuia dintre proiectele de echipă. M-am bucurat mai mult de experienţa aceasta, poate şi datorită faptului că eram mai matur şi învăţasem să ignor toate lucrurile mărunte care încearcă să te demoralizeze.

2. Care a fost procesul de pregătire, atât academic, cât şi emoţional?

În general, principiul pe care îl urmez atunci când mă pregătesc este parcurgerea teoriei în primul rând şi rezolvarea de subiecte doar ulterior. Mă ajută mult şi să am un plan de recapitulare, să ştiu exact ce cărţi va trebui să iau cu mine în bagaj şi capitolele pe care le voi repeta cu două săptămâni, cu o săptămână sau cu o seară înainte de probă.

Atunci când mă pregăteam pentru competiţia din Thailanda, prioritară a fost şcoala, învăţam mai mult atunci când îmi rămânea timp, procesul de pregătire având loc în lunile noiembrie şi decembrie. Când m-am pregătit pentru olimpiada din Beijing, în schimb am învăţat câte puţin zilnic, avînd la dispoziţie vacanţa de vară, şi m-am pregătit intens în ultimele două săptâmâni rămase.

Pe plan emoţional, pot spune că înainte de a participa la cea de-a doua fază internaţională nu m-am gândit deloc la ce medalie sau premiu voi lua, nu am avut aşteptări de la mine însumi, deci presupun că abilitatea de a nu te lăsa pradă emoţiilor favorizează reuşita.

3. Ce dificultăţi ai întâmpinat pe parcurs, care a fost cea mai grea provocare din tot procesul de pregătire, cât şi din competiţia propriu-zisă?

La Științe pentru Juniori cea mai grea mi s-a părut proba de baraj pe care am susținut-o în România. Mă frământa gândul acela că am ajuns atât de departe și că ar fi chiar păcat să nu trec de ultima probă, plus că ni se spusese că va fi foarte greu, deci presiunea a fost şi ea prezentă. În schimb, la Științele Pământului, cel mai greu mi s-a părut să învăț de la 0 anumite subiecte, cum sunt oceanografia și meteorologia, de exemplu. La acest lucru a existat și o parte bună, aceea că am putut să învăț și materii care nu se predau la școală, am descoperit astfel că îmi și plac.

4. Care sunt persoanele care te-au ajutat în mod deosebit să reuşeşti?

În primul rând familia mea, care m-a sprijinit pe tot parcursul drumului atât material, cât şi emoţional. Părinţii nu au pus niciodată presiune pe mine, aveau încredere că mă voi descurca şi că voi da tot ce am mai bun. Apoi, aş dori să le mulţumesc tuturor profesorilor coordonatori, în special doamnei Miclea Cristina, care m-a ajutat mult, mulţumită ei ajungând să fiu interesat mai mult de biologie, şi doamnei Bulzan Margareta, al cărei sprijin a fost întotdeauna prezent, chiar şi pe perioada vacanţelor. Sunt convins că nu a fost uşor pentru domnii profesori să îmi răspundă la toate întrebările atunci când apăreau, având în vedere că tematica de la internaţională nu este deloc asemănătoare cu cea care se predă la şcoală. Bineînţeles, mulţumesc conducerii şcolii, care m-a ajutat enorm cu procedurile de plecare, şi profesorilor de la Universitatea Babeş Bolyai, Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu şi de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. Fără aceştia din urmă, nu cred că aş fi ajuns atât de departe, nu aş fi reuşit să înţeleg toate lecţiile pe care le aveam de parcurs. Nu în ultimul rând, vreau să le mulţumesc prietenilor şi colegilor care au fost tot timpul acolo atunci când aveam nevoie de o pauză şi de o conversaţie plăcută.

5. Care sunt planurile tale pentru viitor?

În urma pregătirii pentru probele practice mi-am dat seama că îmi doresc să lucrez pe termen lung într-un domeniu legat de ştiinţă. Încă nu am decis dacă aş vrea să studiez în România sau în străinătate. Totuşi, ca să merg la facultate în altă ţară, ar trebui ca varianta pe care o aleg să fie fezabilă şi pe termen lung, iar procesul de aplicare să nu necesite depunerea unui efort foarte mare. Până la urmă, şi universităţile din România, mai ales cele din Cluj, oferă educaţie la un nivel înalt.

6. Cum ţi-au schimbat percepţia asupra lumii experienţele de la etapele internaţionale?

Sincer, m-au îndepărtat destul de mult de cotidian, prioritatea mea nu mai era şcoala, ştiam că mă aşteaptă ceva mai mare, un scop măreţ. Când învăţam pentru internaţionale nu mai conta nimic altceva, aşa că pot spune că aceste experienţe m-au făcut să relizez ce e cu adevărat important . Mai mult decât atât, mi-au oferit oportunitatea de a-mi descoperi şi a-mi cultiva noi pasiuni, de a cunoaşte oameni cu aceleaşi interese şi viziuni ca ale mele, dar şi de a participa într-un schimb cultural memorabil.

7. Cum arată o zi ideală din viaţa ta?

Cred că ziua mea ideală începe cu mine trezindu-mă puţin mai târziu decât de obicei,  şi aflându-mă pe alt fus orar. Pe tot parcursul zilei vizitez locuri noi şi învăţ mai multe despre lumea în care trăim prin călătorii. Seara citesc câteva pagini şi adorm gândindu-mă la locurile unde voi merge următoarea zi.

Îţi mulţumesc şi îţi doresc mult succes în continuare!

Şi eu îţi mulţumesc!

Sara Ştefania Cojocaru, 11A

• TUDOR BRENDAN NEAG – elev premiant •

Tudor Neag este elev în clasa a XI-a la Colegiul Național ,,Emil Racoviță” din Cluj-Napoca. Îl ştiu când era în clasa a opta. Deşi este la profilul de matematică-informatică, îl pasionează natura, Pământul şi ştiinţele conexe. În clasa a X-a a avut oportunitatea de a participa pentru prima oară la Olimpiada de Științele Pământului, oportunitate pe care a fructificat-o din plin, calificându-se în etapa internaţională. Dacă la fazele judeţene şi naționale a dat probe din materii clasice (fizică, chimie, biologie, geografie), pentru faza internaţională programa s-a schimbat, cuprinzând elemente de geologie, climatologie, oceanografie și altele. Deşi nu era foarte stăpân pe ele la început, a reușit să le învețe, atât prin studiu individual, cât și cu ajutorul cadrelor didactice de la noi de la Universitate. 

Aşa a ajuns să participe la cea de-a 17-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Științele Pământului, desfăşurată între 8 şi 16 august 2024 la Beijing, China. Împreună cu alți trei membri a făcut parte din lotul României, şi a concurat alături de alți 130 de elevi din peste 30 de țări. A dat mai multe probe, atât individuale, cât și în echipă. În cadrul examenului individual, a avut o probă teoretică (dată pe calculator, centrată pe analiza de date) și o probă practică de teren. Apoi, a avut de realizat două proiecte cu două echipe internaționale, cu colegi aleși aleator din diferite țări. Unul a presupus realizarea unui poster despre aspectele care ar putea influența existența vieții pe alte planete, iar cel de-al doilea a constat într-o prezentare bazată pe un studiu asupra elementelor afectând calitatea apei într-un lac din apropierea oraşului. Experiența a fost una foarte interesantă; pe lângă activitatea științifică a învățat cum să colaboreze, cum să se organizeze în cadrul unei echipe de cercetare şi cum să realizeze o prezentare concisă în fața unui juriu. 

A revenit de la Beijing cu rezultate frumoase: medalie de aur pe plan individual, medalie de aur și una de argint la probele pe echipe. Lotul României a mai obținut o medalie de argint și două de bronz la proba individuală, precum şi încă o medalie de aur şi una argint la proiecte. 

Cred că performanța lui este fantastică din două motive: 

• pentru că aceasta nu este singura realizare a sa uimitoare: Tudor a câştigat medalia de argint la Olimpiada de Științe pentru Juniori din Bangkok, Thailandala, la sfârşitul anului 2023, 

• și pentru că în învățământul gimnazial şi liceal la noi în România nu există o disciplină distinctă în Ştiinţele Pământului și, în cadrul acesteia, Geologie, astfel încât elevul nu se poate baza decât pe propria sa vocaţie şi, eventual, pe profesorii lui dedicați. 

Eu, ca și cadru didactic, mă simt foarte norocoasă și onorată că am avut ocazia să colaborez cu el, și să-l ajut să desluşească puțin din secretele geologiei, în timpul pregătirii lui pentru participarea la Olimpiada de Ştiinţele Pământului 2024. 

Cu deosebită considerație, 
Asist univ. dr. Ágnes Gál Gal Aques 

Departamentul de Geologie al Universității Babeş-Bolyai – Cluj Napoca, 06.12.2024

Articol publicat în << SESIUNEA ȘTIINȚIFICĂ ANUALĂ „ION POPESCU VOITEȘTI”. REZUMATE >>, a Departamenului de Geologie al Universității Babeș-Bolyai.